Pentru ca am vazut si in presa ultimelor zile cateva elemente care trebuie clarificate, dar am primit si multe intrebari directe legate de proiectul parteneriatului stat-biserică, m-am gandit ca trebuie sa vin cu raspunsuri lamuritoare detaliate, punct cu punct, la fiecare dintre aceste intrebari.

Inainte de toate, fac o precizare pe care o consider in spiritul unei dezbateri corecte, pe fondul acestui proiect. Legea in niciun caz nu urmareste, asa cum spun unii, „o pomana” cu iz electoral, „traditionalist” si asta pentru ca prin obiectivul asumat (asa cum se va vedea mai jos) legea urmareste mobilizarea civica pentru solutionarea unei probleme sociale -  incurajand voluntariatul.

Referitor la faptul ca Legea este in contradictie cu principiul competitiei libere in furnizarea de servicii sociale, instituind un monopol al unitatilor de cult asupra furnizarii de servicii de asistenta sociala:

1.    Legea privind parteneriatul stat-biserică in domeniul asistentei sociale faciliteaza aplicarea unui principiu existent deja in Legea cultelor (Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor) care prevede statutul de partener social tuturor cultelor din Romania.

2.    Legea prevede expres in articolul 4 ca principiile pe care se fundamenteaza proiectul privind parteneriatul stat-Biserica in domeniul asistentei sociale sunt libera concurenta, transparenta si confinantarea:

• Art 4 lit a) - libera concurenta, respectiv asigurarea conditiilor pentru ca toate cultele sa aiba dreptul de a participa la accesarea fondurilor acordate conform legii;

• Art 4 lit e) - transparenta,  respectiv punerea la dispozitia tuturor celor interesati a informatiilor referitoare la aplicarea procedurilor de selectie si finantare;

• Art 4 lit g) - cofinantarea, respectiv asigurarea contributiei financiare a solicitantului, in procentul prevazut la art.10 alin.(4), raportat la valoarea totala a finantarii.

3.    Legea nu instituie niciun fel de monopol pe servicii sociale, tocmai pentru ca implicarea Bisericii se face, nu in baza vreunei impuneri arbitrare, ci pe baza unor evaluari a problemelor sociale ale unei comunitati.

• Art.9. - (1) Programele social – filantropice au la baza evaluarea nevoilor sociale din comunitate cu privire la gravitatea situatiilor de risc, profilul categoriilor de persoane vulnerabile si ponderea acestora in totalul populatiei, lipsa serviciilor sociale din sectorul public. (2) Evaluarea prevazuta la alin.(1) se efectueaza de catre autoritatile administratiei publice locale, prin serviciile publice de asistenta sociala,  cu participarea, dupa caz, a reprezentatilor cultului interesat.

In ceea ce priveste acuzaţia ca Legea incalca prevederile Conventiilor internationale la care Romania este semnatara (Conventia cu privire la Drepturile Copilului,  Conventia Natiunilor Unite privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilitati):

4.    Legea privind parteneriatul stat-biserica in domeniul asistentei sociale respecta legislatia interna din domeniul asistentei sociale, precum si legislatia europeana in domeniu.

5.    Legea a fost aprobata de catre Guvernul Romaniei, care a inaintat Parlamentului Romaniei un punct de vedere pozitiv referitor la propunerea legislativa in cauza.

Legat de faptul ca finantarea este asigurata de catre stat in proportie de 80%, proiectul fiind astfel in contradictie cu eforturile Ministerului Muncii pentru reformarea sistemului de servicii sociale, in conditii de eficienta:

6.    Proiectul prevede participarea cultelor cu cel puţin o cincime din suma proiectului, deci procentul de 80% asigurat de stat este un plafon maximal, urmarindu-se astfel tocmai crearea unui mecanism complementar de finantare a serviciilor sociale, care sa reducă presiunea pe bugetul de stat.

• Art.10, alin (4) - Pentru acordarea finantarii de la bugetul de stat a proiectelor selectate, cultele au obligatia de a asigura cofinantarea acestora in cuantum de cel putin 20% din totalul sumei aprobate.

7.    Legea privind parteneriatul stat-biserica in asistenta sociala este sustinuta de catre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, care in urma analizei propunerii, considera ca prevederile actului normativ vin in completarea reformei sistemului de asistenta sociala.

8.    Legea raspunde dezbaterii despre reforma sistemului de asistenta actionand in sensul realizarii capitolului 9 al programului de guvernare „Familia, protectia copilului si egalitatea de sanse”, punctul 5, din acest capitol, la care se asuma: „revizuirea conceptiei programelor de asistenta sociala prin orientarea acestora in functie de nivelul veniturilor realizate pe familie (…) astfel incat acestea sa reprezinte o forma complementara de protectie sociala”.

Referitor la faptul ca Legea ar consuma resurse de la buget cu scop electoral (“ca pomana electorala”):

9.    Proiectul isi asuma ca obiectiv stimularea voluntariatului si mobilizarea unei comunitati pentru rezolvarea unor probleme sociale.

• Art.1 – „Prezenta lege reglementeaza finantarea din fonduri publice a  programelor initate de culte pentru dezvoltarea si derularea de servicii sociale si actiuni caritabile, precum si pentru formarea si instruirea corpurilor de voluntari care activeaza in domeniul asistentei sociale”.

• Art2, lit c: “implicarea cultelor in dezvoltarea miscarii de voluntariat in randurile copiilor, tinerilor si persoanelor varstnice pentru a activa in sprijinul celor mai defavorizate categorii sociale”.

10.    In acest caz, chiar notiunea de voluntariat, face diferenta dintre simplul ajutor financiar - „pomana” (asa cum s-au exprimat presa si ONG-urile)  - di soluţia de asistenta mai cuprinzatoare, bazata pe „tratamentul” pe termen lung si astfel, chiar preventia unei probleme sociale.

11.    Legea ofera o solutie de suport si pentru categorii vulnerabile pentru care, in acest moment, nu exista ajutor de stat - cum este cazul copiilor cu parinti plecati la munca in strainatate.

• Tocmai ca prin implicarea Bisericii  se ofera asistenta si indrumare, care sunt mai importante decat simpla alocare financiara si care sunt posibile tocmai datorita acestui proiect.

Legat de modalitatea de obtinere a fondurilor si controlul cheltuirii banilor:

12.    Legea stipuleaza clar conditiile in care se obtine finantarea, precum si mecanismele de verficare a cheltuirii banilor publici supuse controlului Curtii de Conturi:

• Art.8. -  (1) Pentru a solicita finantare, in conditiile prezentei legi, cultele trebuie sa detina un raport de oportunitate acordat de catre  autoritatea administratiei publice locale pe a carei rază teritoriala se deruleaza programele initiate.

Art.13. - Activitatile desfasurate in cadrul programelor si proiectelor finantate  potrivit prezentei legi, sunt supuse controlului Curtii de Conturi.

Art.14. - Activitatile desfasurate in baza prezentei legi nu pot constitui mijloc de atragere la vreun cult al beneficiarilor de servicii, sub sanctiunea incetarii finantarii.

Ca raspuns la acuzatia ca Legea nu promoveaza serviciile, ci permite finantarea constructiei de institutii numite asezaminte sociale, pe langa unitatile de cult, fara a se specifica conditii clare privind capacitatea acestora, limitele de finantare:

13.    Obiectivele legii sunt sustinerea serviciilor de asistenta si voluntariatul, nu constructia de asezaminte, acestea putand functiona in cladiri/spatii deja existente. Componenta de sustinere logistica pe care o ofera administratiile locale nu pleaca de la premisa incurajarii constructiilor.

• Art 8, alin 2 - Autoritatile administratiei publice locale pot fi parte la programele initiate de culte prin participare cu resurse financiare si/sau umane, punerea la dispozitie de terenuri, cladiri, etc., stabilite prin contractele de parteneriat incheiate in conditiile legii.

In ceea ce priveste sesizarea ONG-urilor legata de faptul ca in circuitul legislativ se afla deja un alt proiect de lege care are ca obiect reglementarea contractarii serviciilor sociale in Romania, prin care unitatile de cult pot participa la procedurile pentru subcontractarea serviciilor sociale, alaturi de organizatiile neguvernamentale:

14.    Dezbaterea proiectului privind parteneriatul stat-biserica in domeniul asistentei sociale s-a facut in conformitate cu legea, respectand dreptul de participare a tuturor categoriilor de public interesate si tinand cont de punctul de vedere al tuturor factorilor institutionali.

15.    De altfel, legea a fost votata in unanimitate, de catre parlamentarii Coalitiei de guvernare si ai Opozitiei, la votul final din Camera Deputatilor, din data de 8 martie 2011.

16.    Faptul ca exista in circuitul parlamentar un proiect complementar, nu reprezinta un argument impotriva proiectului privind parteneriatul Stat-Biserica in domeniul asistentei sociale.

17.    Organizatiile non-guvernamentale nu sunt excluse sau marginalizate si au acces liber conform legii, la surse de finantare pe baza depunerii de proiecte, in conditiile in care si accesul cultelor la surse de finantare se face identic, pe baza de proiecte fundamentate pe nevoia de servicii sociale a unei comunitati.

Aici puteti accesa Legea privind parteneriatul dintre stat si culte in domeniul serviciilor sociale:

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=10655

Adoptarea la Camera Deputaților - camera decizionala – a proiectului privind parteneriatul stat-biserica in domeniul asistentei sociale este un pas concret pentru reforma sistemului de asistenta.

Prin implicarea Bisericii, se ofera o solutie complementara de suport social, in conditiile in care este cunoscut deficitul de resurse la bugetul de stat, mai ales pe fondul crizei economice.

Aceasta lege dovedeste ca exista solutii alternative de ajutor pentru cazurile sociale, daca exista vointa politica. PDL actioneaza astfel direct pentru realizarea punctului 5, din capitolul 9 al programului de guvernare - „Familia, protecţia copilului si egalitatea de sanse” prin care se asuma: „revizuirea conceptiei programelor de asistenta sociala prin orientarea acestora in functie de nivelul veniturilor realizate pe familie (…) astfel incat acestea sa reprezinte o forma complementara de protectie sociala”.

Prin acest proiect, PDL raspunde direct, dezbaterii despre reforma sistemului de asistenta oferind o solutie de dreapta, derivand firesc din doctrina sa crestina, prin implicarea autoritatilor locale si a Bisericii.

Viziunea de stanga - care judeca sistemul de asistenta sociala concentrandu-se pe cresterea resurselor financiare si amplificarea dependentei de stat – nu solutioneaza si nici nu previne problemele sociale. Implicarea comunitatii locale si a Bisericii nu numai ca garanteaza o mai corecta orientare a resurselor, evitand cazurile de asistati cu masini de lux, dar sustine si componenta de tratament pe termen lung si preventie, prin indrumarea spirituala pe care o acorda Biserica.

Legea instituie urmatoarele reglementari:

1. Finantarea urmatoarelor activitaţi aflate in sfera asistentei sociale, initiate de culte, de asociatiile si fundatiile infiintate de acestea,  precum si de asociatiile ecumenice:
-servicii sociale;
-actiuni caritabile;
-formarea si instruirea corpurilor de voluntari;
-activitati de educatie si formare inclusiv in domeniul ingrijirii persoanelor dependente, al medierii, etc.

2. Obiectivul principal al legii este de a facilita implicarea Bisericii, alaturi de autoritatile locale si de comunitate in desfasurarea unor activitati din sfera asistentei sociale.
-Biserica are un rol esential in coagularea comunitatii in jurul unor prioritati sociale, mai ales in aceasta perioada de criza economică. Biserica poate stimula voluntariatul care trebuie sa devina o forma esentiala de implicare a comunitatii.

3. Principiile care stau la baza finantarii activitatilor sunt: libera concurenta, eficacitatea utilizarii fondurilor publice, transparenta, tratamentul egal, cofinantarea - de minimum 20% din partea solicitantilor - implicarea comunitatii. Se va asigura participarea tuturor cultelor si asociaţiilor si fundatiilor.

4. Sunt vizate urmatoarele categorii de persoane:
-copii aflati in dificultate;
-persoane adulte cu dizabilitati;
-persoane varstnice lipsite de venituri, fara sustinatori legali, bolnavi sau greu deplasabile, ori cu dizabilitaţi, care nu se pot intretine singure;
-persoanelor care au avut de suferit de pe urma calamitatilor naturale;
-familii sarace care, din cauza resurselor financiare si materiale reduse, nu pot asigura o ingrijire si o educatie corespunzatoare copiilor, nu au acces la servicii de asistenta medicala si nu sunt cuprinse in sistemul de protectie sociala al statului.

5. Potrivit calitatii lor de furnizori de servicii sociale, prevazută de lege, cultele pot organiza si acorda servicii sociale, dupa cum urmeaza:
-direct, prin structurile proprii unitatilor de cult, respectiv departamente, compartimente, etc.;
-prin asociaţiile si fundatiile infiintate in acest scop.

6. Autoritatile administratiilor locale vor deveni parteneri la proiecte prin punerea la dispozitie a terenurilor, cladirilor si a unor sume de bani necesare derularii actiunilor finantate.

Codul Muncii nu trebuie privit ca o infrangere sau o posibila victorie politica.

Din pacate, USL impreuna cu liderii sindicali cred ca daca trece Codul Muncii prin Parlament atunci vor pierde politic. Si mai cred ca daca vor reusi sa il opreasca, vor avea de castigat.

Ceea ce se pierde in toata aceasta dezbatere exclusiv politica este esenta: Codul Muncii este o solutie pentru reasezarea si flexibilizarea pietei muncii pe criterii de performanta, fiind astfel cea mai importanta solutie pentru a crea noi locuri de munca si pentru redresarea economica. Cand ii aud pe liderii de sindicat vorbind  despre sclavagism, ma gandesc ca „gura pacatosului adevar graieste”: sclavagismul despre care vorbesc ei este posibil in actuala varianta a Codului Muncii care nu face nimic concret pentru oamenii care lucreaza la negru, fara drepturile pe care le are orice alt contribuitor.

Codul Muncii trebuia schimbat. Este un adevar pe care orice om politic responsabil il poate admite. Trebuie schimbat de mai bine de 7-8 ani, dar guvernele in succesiune au preferat sa bata palma cu liderii de sindicat, decat sa ia taurul de coarne si sa reformeze sistemul. Guvernului Boc i se pot reprosa multe, dar nu i se poate reprosa faptul ca nu a avut curajul si responsabilitatea de a schimba ceea ce trebuie schimbat.

Marea problema pe care o vad eu nu este ca Executivul nu i-a ascultat pe sindicalisti si nu a dezbatut Codul. Dimpotriva, au fost luni de zile in care premierul a intervenit de nenumarate ori pentru a-i indupleca pe sindicalisti sa revina la masa dialogului. Si dacă cineva isi mai aduce aminte, Presedintele a spus pe buna dreptate ca a negocia nu inseamna a tergiversa la nesfarsit un subiect.

Ce se intampla de fapt? Se incearca tocmai evitarea discutiei pe fond. Opozitia si liderii de sindicat vor sa aduca toata dezbaterea pe teren politic. Pentru ca daca am lua in discutie proiectul noului Cod al Muncii, vom descoperi cum articole din legislatia europeana se regasesc complet sau vom vedea prevederi care stimuleaza piata muncii.

Tot acest spectacol are insa o singura miza: distragerea atentiei de la dezbaterea pe fond si stimularea pe cat posibil a tensiunilor sociale pe valul carora sa se urce liderii opozitiei. Ca nu degeaba PSD sustine de mama focului un proiect care sa blocheze obligativitatea de a face publice declaratiile de avere ale liderilor de sindicat. Si nu pot sa nu ma intreb dacă nu cumva amenintările cu proteste in strada si pietre aruncate in Guvern sunt reactia la solicitarile societatii civile de transparentizare a averilor liderilor de sindicat.

Din punctul meu de vedere, societatea civila are dreptate: cei care activeaza in spatiul public si reprezinta interesele unor oameni au obligatia de a isi afisa in mod transparent declaraţiile de avere si interese. Fie ca sunt ei oameni politici sau lideri de sindicat.

In discutia despre o modificare la conducerea Guvernului se speculează mediatic, mult si interesat, pentru a crea imaginea de confuzie in partid. PDL va actiona cu calm si intelepciune si va lua o decizie rapid, pentru ca acum este nevoie si de o calibrare a motorului reformelor si in acelasi timp si de o proiectie clara asupra perspectivelor electorale pentru 2012.
 
Nu este nicio noutate faptul ca exista nevoia ca bateriile guvernului sa fie reincarcate cu incredere, tocmai pentru a fi accelerata punerea in practica a reformelor. In aceeasi masura insa, PDL are forta de a ramane motorul reformelor si a impinge masurile economice catre momentul unde isi vor arata clar, efectul pozitiv, in viata de zi cu zi a romanilor.
 
Congresul UDMR este o borna pentru evolutia Coalitiei, dar si pentru raportarea la Opozitie, iar acest congres a aratat doua lucruri importante:
1.      PDL are un parteneriat functional cu UDMR, iar obiectivul prioritar este preschimbarea masurilor tehnice de reforma, in incredere electorala.
2.      PSD si PNL se miscă din inertie si nu stiu sa actioneze altfel decat pana acum: atacuri politicianiste, goale de continut si nicio solutie alternativa pentru redresare economica.
 
Toate bataliile politice se castiga cu pasi treptati, iar pasul de etapa este Codul Muncii, un proiect de dreapta curajos, care prin importanta si efectele pozitive asupra economiei, poate fi privit ca fiind egal cu Cota Unica.  

Primul pas deci: o comunicare publica si o actiune politica clara pe Codul Muncii. Mai ales ca, dezbaterea pe Codul Muncii a scos la iveala si incapacitatea PSD-PNL de a oferi solutii moderne de stanga, dar si intentia liderilor de sindicat de a utiliza dezbaterea pe Cod ca prilej de razbunare pentru transparentizarea propriilor declaratii de avere.

Insistenta cu care liderul PSD se agata de ideea crizei economice si a blocajului pe care Romania il depaseste acum treptat, dovedesc o data in plus, ca Victor Ponta este incapabil de altceva decat sa incerce sa creeze temeri sociale pe care sa le exploateze electoral. Orice pas inainte pe care il face Romania spre stabilizare economica, dupa o confruntare dificila cu efectele crizei, reprezinta o amenintare majora pentru liderul PSD, a carui gandire politica se reduce la “Jos Basescu si PDL!”.
 
Declaratiile lui Victor Ponta sunt o mostra de lipsa de bun simt, in conditiile in care, pe tot parcursul anului trecut, liderul PSD nu a facut decat sa stea lipit de scaunele de la talkshow-uri, iar PSD sa blocheze din Parlament orice efort si orice solutie de redresare.

Acum, Victor Ponta plange la capatul unui stat dovedit nefunctional de criza economica, un stat creat de Iliescu si bazat pe nemunca, pe lipsa de performanta si pe subventii electorale care au ros bugetul si au sufocat mediul privat.
 
Meritul major al PDL este ca a avut curajul si vointa politica sa vina permanent cu masuri de reforma si regandire a functionalitatii sistemelor statului – de la Munca si Sanatate, la Educatie si aparat bugetar – pentru a grabi depasirea unui moment extrem de dificil pentru romani.
 
In timpul asta, PSD si liderul sau au actionat doar pentru a prelungi pe cat posibil, o situatie dificila economic si social, dar din care ei aveau castiguri electorale.

Toate actiunile liderului PSD, in contextul dezbaterii despre depasirea crizei si reforma statului, dovedesc ca fara sa mosteneasca inteligenta lui Nastase, Ponta i-a mostenit din plin, aroganta si minciunile.

Vineri seara am luat parte la petrecerea de Valentine’s Day, organizata de tinerii democrat liberali, în club Kapital din Sibiu.

Particip in fiecare an cu drag la acest eveniment dedicat Zilei Indragostitilor.  Acesta este un bun prilej de a fi alaturi de tineri - ei stiu sa se bucure cu entuziasm de aceasta sarbatoare,  dar si o ocazie de a petrece intr-un mod placut, cateva ore, alaturi de colegii mei de partid.

Le-am urat tinerilor prezenti la eveniment sa se iubesca mult, sa constuiasca relatii durabile, bazate pe incredere si respect, pentru ca numai impreuna, cu dragoste si intelegere, pot face fata provocarilor vietii.

Valentine’s Day, Dragobetele, Ziua Femeii sunt sarbatori care, indiferent de originea lor, reprezinta un pretext de a ne arata o data in plus afectiunea si iubirea fata de persoana draga, de a pretui momentele petrecute alaturi de ea si de a ne aminti sa dam mereu vietii un sens nou si frumos, prin zambet.
Mai jos sunt cateva poze de la eveniment.

PDL trebuie sa ia o decizie in cazul Pasat prin care sa dea un semnal clar electoratului de dreapta ca se delimiteaza de practicile cu care s-a identificat ani de zile, PSD si stanga. Votul de saptamana trecuta din cazul Pasat risca sa para pentru electoratul de dreapta un tip de gest politic profund criticabil, de gen Matusa Tamara, pentru care era criticat PSD.
 
In plus, votul din Parlament din cazul Pasat a fost o eroare politica care erodeaza increderea pe care PDL a castigat-o stabilizand economia si asumandu-si reforme curajoase. PDL risca, sa dea pe pere, prin votul contra Justitiei din Parlament, ce castigă pe mere susținand reformele.

Impresia ca PDL este parte a scutului parlamentar impotriva Justitiei afecteaza partidul total si ar fi nevoie ca toate vocile din partid, indiferent de vechime, sa semnalizeze electoratului de dreapta ca PDL va solutiona aceasta problema. Altfel, cu o ghiulea legata de picior, PDL sta sub apa, in timp ce domnul Ponta - pupilul nepotului Matusii Tamara - tine lectii de moralitate si anticoruptie la tv.
 
Demisia din partid in cazul Pasat este necesara ca si o masura care sa transparentizeze votul din Parlament astfel ca oamenii sa stie exact cine voteaza impotriva Justitiei, pentru ca fiecare parlamentar sa fie responsabilizat direct, nu ca acum cand “urma scapa turma” si toată lumea este vinovata.

Votul din Parlament pe cazul Pasat reflecta cred o problema de mentalitate a clasei politice, care revine periodic si care deja nu mai are identitate de partid. Nu vreau sa comentez aici declaratiile oamenilor „preacurati” din PSD sau din PNL, cum refuz sa critic (din nou) o conduita a unor oameni chiar din coalitia de guvernare.
 
Cred ca problema de fond, nu este de partid, si deci nu este la PSD sau PDL, la formatiunile de la Putere sau din Opozitie. Problema de fond cred ca este sudarea, batatorirea in felul de-a fi a oamenilor politici, in acest ciclu politic de 20 de ani, a unui tip de mentalitate a intangibilitatii si a puterii de a pune in discutie orice chestiune. Si cred ca cel mai bine se vede acest lucru si in discutiile parlamentare despre un subiect obiectiv, cum este o solicitare a Justitiei: in Parlament chestiunile obiective se dilueaza pana nu mai exista simplu -  alb sau negru -  ci apar nuante care ametesc discutia pana cand nimeni nu mai intelege nimic.

Exact ca in mlastina unde urmele se absorb si dispar.  De fapt singurul lucru care se intelege si care ramane clar dupa momentele din Parlament ca cel de azi este dezamagirea tot mai mare a romanilor fata de Parlament ca institutie care ar trebui sa le reprezinte interesele.
 
Si poate nu exista nicio institutie care sa reprezinte mai bine si mai clar mentalitatea metehnelor batatorite in timp, ale clasei politice, decat Parlamentul. Si poate tocmai de aceea o reforma a clasei politice ar trebui sa inceapa cu o reforma a Parlamentului.

Pana atunci, primul pas insa este ca Parlamentul sa fie extras pe cat posibil din circuitul Justitiei, fie ca este vorba despre modificarea legii raspunderii ministeriale sau pana la asigurarea unei modalitati de vot transparente.

Declaratiile lui Victor Ponta despre depolitizarea TVR nu pot fi tratate cu seriozitate, in conditiile in care PSD s-a opus permanent propunerilor de depolitizare a televiziunii publice, iar proiectul initiat de mine pentru depolitizarea SRTV si SRR a fost macelarit in Parlament de partidul domnului Ponta. Daca pe presedintele PSD il lasa memoria, ii amintesc ca prin votul din plenul Senatului din iunie, anul trecut, PSD a pus capac oricarei incercari de schimbare a legii, TVR ramanand sa functioneze tot dupa legea veche.
 
Demersul lui Victor Ponta cerand depolitizarea TVR este pur si simplu o contradictie in termeni, un oximoron. In mandatul lui Alexandru Sassu pus de PSD la conducerea TVR, pe langa problemele grave de management si pierderile de milioane de euro, televiziunea publica a parcurs un proces dramatic de politizare, devenind in campania prezidentiala din 2009, un fel de vuvuzela in galeria mediatica a dlui Geoana. 
 
Depolitizarea institutiilor publice de media, mai mult decat simpla discutie despre componenta CA-urilor implica, mai ales dupa discutiile de anul trecut din Parlament, o schimbare de mentalitate din partea politicului si acceptarea faptului ca neutralitatea TVR contribuie la o dezbatere publica decenta: riguroasa si echilibrata. Acestea sunt elementele esenţiale care lipsesc tot mai mult din conduita media, in condiţiile in care demersurile jurnalistice partizane, banalizate deja în emisiunile la care dl Ponta şi colegii săi din PSD si PNL sunt invitati, afecteaza direct dreptul la o informare corecta al publicului.
 
Din acest punct de vedere este foarte probabil ca presedintele PSD sa fi lansat fumigena depolitizarii TVR pentru a distrage atentia de la cantarile mediatice de care beneficiaza proaspat infiintata Uniune PSD-PNL.
 
Il anunt pe aceasta cale pe Victor Ponta ca va avea posibilitatea sa-si demonstreze buna credinta a afirmatiilor sale, sustinand proiectul de reformare a celor doua institutii publice de presa pe care îl voi depune din nou, in Parlament.

Din punctul meu de vedere, in afara faptului ca publicul pierde enorm prin politizarea excesiva a presei, in final toti actorii politici ajung, la un moment, sa plateasca faptul ca au permis presei sa deprinda obiceiul presiunii mediatice partizane.

La sfarsitul saptamanii trecute am fost invitata de doamna directoare si doamnele educatoare la gradinita nr. 41 din cartierul sibian Gusterita. Aceasta este una dintre gradinitele pentru care am reusit sa atrag fonduri in 2010, iar rezultatele nu au intarziat sa apara. M-am bucurat sa vad imbunatatirile aduse pentru confortul si sanatatea copiilor.

Cei mici erau incantati de noile conditii din gradinita lor. Au tinut sa-mi spuna cateva cantece si poezii. Impreuna cu ei am modelat omuleti de zapada din hartie creponata. A fost o atmosfera de veselie si voie buna incununata de caderea fulgilor de nea. Ora petrecuta cu ei mi-a dat energie pentru intreaga zi. E minunat sa vezi ca pentru a aduce bucurie copiilor, dar si oamenilor, in general, trebuie sa te implici. Cu lucrurile mici poti sa faci fapte mari.
De asemenea am fost sa o vad si pe prietena mea, Denisa Schromm, fetita aflata in plasament maternal. O sprijin si sunt alaturi de ea in momentele importante din viata ei. Pentru ca nu am reusit sa ajung in preajma Craciunului, fiind ocupata cu activitatea in Parlament, am fost la ea la sfarsitul saptamanii trecute. Am obtinut promisiunea de la Denisa ca, data viitoare, cand ne vom revedea, imi va povesti ceea ce a citit din cartea primita si ca va face exercitii suplimentare la matematica. I-am spus cat de important este sa invete bine la scoala, pentru ca de munca depusa in acesti ani depinde viitorul ei.

Intentionez sa dedic in continuare mult timp din activitatea mea din colegiu proiectelor publice sau personale legate de educatie. Pe de o parte fiindca nu cred ca exista o mai buna utilizare a fondurilor publice decat investitia in educatie, iar pe de alta parte fiindca vad ca lucrurile se misca. Si nu doar la gradinita 41, ci si la alte gradinite, scoli si licee din Sibiu de care m-am ocupat: scolile nr. 8, 17, 20, 23 si 24, Liceul de Arta si Colegiul Terezianum, gradinitele nr.2, 7, 15, 19, 29 si 36. Toate acestea au avut parte in 2010 de fonduri pentru renovari si imbunatatiri – in total peste 4 miliarde de lei vechi, bani a caror venire i-a bucurat pe copii, pe parinti si pe profesori. Investitiile se vad si erau necesare.

Si inca o veste buna pentru proiectele in care m-am implicat: a fost obtinuta aprobarea pentru constructia a 3 gradinite noi in Sibiu (in cartierele Resita, Broscarie din Vasile Aaron si P-ta Cluj din Terezian), iar lucrarile vor incepe in acest an.

Mai jos aveti cateva dintre pozele facute la gradinita 41 si la vizita facuta Denisei.