Proiectul PNL ”Masă la Școală” prinde contur în Guvernul Cioloș!

31 Iulie 2016

Ministerul Educației a lansat în dezbatere publică o propunere de OUG privind un program pilot prin care elevii vor primi pe timpul anului şcolar 2016-2017 o masă caldă sau un pachet alimentar. În primul an vor fi implicate 22 de școli din toată țara, iar după perioada de testare Guvernul va decide extinderea acestuia la nivel naţional.

PNL susține acest program pilot și adoptarea de urgență a actului legislativ. Partidul Național Liberal a inițiat încă de acum 2 ani un proiect de lege prin care alimentația în școală să fie diversificată. Programul actual “Cornul și laptele” și-a atins limitele, s-a transformat în multe locuri în risipă și nu mai servește scopului pentru care a fost creat.

Alimentația sănătoasa în școală poate combate abandonul școlar și stimula incluziunea socială, elevii pot fi educați în spiritul unui regim de viața sănătos.

Pachetul alimentar sau masa caldă va fi în limita valorică de 7 lei/zi și va putea fi modificată în funcţie de evoluţia preţurilor. Banii vor veni de la bugetul de stat, însă şi primăriile pot ajuta din bugetul local la suplimentarea sumelor.

PNL va urmări și susține în Parlament inițiativa legislativă ”Masa la Școală”, astfel încât, din septembrie 2017 fiecare elev să beneficieze de o masă diversificată sau caldă, acolo unde este posibil!

PNL solicită reforma reală a pregătirii didactice.

29 Iulie 2016

De câțiva ani de zile, la examenele de titularizare, rata de promovabilitate este mult sub 50%. Aceste statistici ne indică două probleme majore ale sistemului educațional:

1. Viitorii profesori nu sunt pregătiți corespunzător pentru a ajunge la catedră, iar în foarte scurt timp școala românească va rămâne fără profesori calificați și

2. Elevii vor fi principalii perdanți.

De cinci ani de zile PNL cere Ministerului Educației să pună în practică Masteratul Didactic, așa cum prevede Legea Educației Naționale. Anul acesta, ARACIS a publicat criteriile de acreditare a Masteratelor Didactice, însă nicio universitate nu și-a depus dosarul pentru organizarea acestui masterat!

PNL solicită Ministerului Educației, Institutului de Științe ale Educației și Agenţiei Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior să încurajeze universitățile să organizeze din acest an Masteratul Didactic prin:

a) Norme de aplicare a legislației în vigoare;

b) Acordarea finanțării pentru această formă de învățământ din fonduri sigure;

c) Oferirea de expertiză și consultanță de specialitate universităților interesate de acest timp de masterat;

d) Facilitarea parteneriatelor de practică cu cele mai bune școli și motivarea profesorilor tutori.

În plus, Ministerul trebuie să încurajeze universitățile ca, pe lângă tradiționalele Departamente pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD), să includă în programa cadru și specializări didactice care să ofere studenților o pregătire reală în cazul în care doresc să urmeze o carieră didactică. Pentru a evita situațiile în care să existe școli cu profesori navetiști şi profesori care au norma didactică împărțită între mai multe școli, să pregătească profesori cu 2-3 specializări. Astfel, profesorii vor avea toate orele la o singură școală, vor fi mai implicaţi în viața comunității și vor fi mai motivați să rămână în sistem.

Ministerul trebuie să dea asigurări că în școala românească vom avea profesori care să fie bine pregătiţi și competitivi. O școală bună înseamnă profesori buni. Pentru a menține în sistem pe cei mai buni absolvenți este nevoie de o strategie clară de pregătire și motivare continuă a cadrelor didactice tinere să profeseze în domeniu.

PNL solicită premierului Cioloş 1% în plus pentru EDUCAȚIE la următoarea rectificare bugetară!

15 Iulie 2016

În ultimii ani, bugetul pentru învățământ a fost sub 4% din PIB (în 2015 - 3,7%, în 2014 - 3,2%, iar în 2013 - doar 2,5%), în timp ce întreaga cercetare a primit și de 3 ori mai puțin decât prevede LEN - în jur de 0,3% din PIB.

Dacă sistemul de învățământ nu va primi minimum 1% în plus, riscăm să avem cel mai negru an pentru școala românească. După primele bilanțuri făcute de instituțiile de învățământ, educaţia şi cercetarea au ajuns la cel mai scăzut nivel de finanţare din ultimii ani. Mai multe şcoli, universităţi şi institute de cercetare sunt la limita subzistenţei. În ultimii ani au crescut gradual salariile cadrelor didactice, însă aceste creşteri salariale nu au fost însoţite şi de creşterea bugetului pentru fiecare instituţie. În mod real, am asistat la o scădere a bugetului efectiv. Din acest motiv, banii care trebuiau investiţi în infrastructură, în elevi şi studenţi, în cheltuielile cu activități didactice sau cercetare au ajuns să fie aproape de ZERO, iar cheltuielile cu personalul să fie o povară de la lună la lună pentru întreg sistemul educațional. În acest moment asistăm la o situație fără precedent: peste 93% din bugetul unei universităţi este destinat salariilor. Dacă ne dorim universităţi care să ofere calitate şi să fie recunoscute în topurile internaţionale, Guvernul trebuie să intervină şi să aloce banii care sunt prevăzuţi prin lege.

Solicit premierului Cioloş să redirecţioneze către Ministerul Educaţiei suma echivalentă a minimum 1% din PIB.

Acești bani ar putea să acopere:

1. Cheltuielile salariale prevăzute de Legea 85/2016 privind plata diferențelor salariale (doar pentru învățământul preuniversitar este nevoie de 500 mil. lei);

2. Cheltuieli ce țin de hotărârile judecătorești privind restanțele salariale (peste 100 mil. lei);

3. Procurarea de manuale pentru clasele a XI-a și a XII-a (peste 30 de mil. de lei);

4. Finanțare pentru cei 60.000 de profesori navetiști, pentru care autoritățile locale nu pot susține decontul transportului și pentru cei 200.000 de elevi navetiști cărora să li se deconteze integral costul abonamentelor;

5. Finanțare pentru programe de inserție școlară pentru cei 700.000 de copii din România care nu merg la şcoală și pentru cei 19.000 de copii care nu se înscriu anual la clasa pregătitoare prin programul ”Fiecare copil în grădiniță”;

6. Fonduri pentru finalizarea licitaţiilor pentru manualele de clasa a IV-a;

7. Finanțarea pentru dezvoltarea unui parteneriat interinstituțional pentru obținerea autorizațiilor sanitare și de funcționare pentru toate instituțiile de învățământ;

8. Creșterea finanțării pe student de la 2490 de lei la minimum 3200 de lei.

Partidul Național Liberal solicită Guvernului Cioloș asigurări că în acest an nu vor mai exista școli fără autorizație de funcționare, catedre fără profesori calificați, elevi care să nu aibă toate manualele pe bănci din prima zi de școală, tineri cărora să le fie încălcate drepturile garantate prin Constituție!

Rezultatele la BAC rămân foarte slabe. Este nevoie de acțiuni ferme ale autorităților!

12 Iulie 2016

Lipsa măsurilor concrete pentru incluziunea în sistemul de învățământ și creșterea performanței îngroașă rândurile celor care au urmat un liceu fără finalitate: nicio competență, nicio calificare și nicio certificare!

Rezultatele erau previzibile. Ministerul Educaţiei a întârziat să aplice o serie de măsuri concrete pentru a preîntâmpina coșmarul prevestit de toate studiile, statisticile naţionale şi internaţionale.

Rezultatele de la BAC ne indică două mari probleme:

1. Nu se înregistrează încă progrese concrete în rezultatele la evaluarea de învățământ preuniversitar, după ani la rând de modificări ale legislației din Educație.

2. Se îngroașă rândurile celor 700.000 de absolvenți de liceu fără diplomă de BAC, fără o calificare pentru piața muncii și fără perspective reale de a învăța o meserie.
Solicit Guvernului să adopte de urgență măsurile rapide și ferme pentru:

1. Oferirea de șanse reale absolvenților de gimnaziu, care să aleagă între: (a) traseu educațional pentru a intra la final de ciclu pe piața muncii, (b) traseu educațional pentru a urma o școală profesională sau (c) traseu educațional pentru a urma un liceu teoretic. Atât timp cât majoritatea absolvenților de gimnaziu vor urmări doar să se înscrie la un liceu, fără să dețină și competențe sau calificări, rezultatele vor continua să fie dramatice pentru România;

2. Integrarea absolvenților fără diplomă de BAC pe piața muncii în paralel cu implementarea unor programe europene de meditații la nivel național pentru a obține în viitor o diplomă de BAC sau o calificare profesională;

3. Asigurarea calității și gratuității reale a învățământului liceal prin: oferirea de manuale gratuite pentru clasele a XI-a și a XII-a, decontarea navetei școlare pentru elevi și profesori, programe pentru sprijinirea elevilor și profesorilor din mediile defavorizate și fonduri consistente pentru recalificarea cadrelor didactice;

4. Oferirea de garanții că toate universitățile în care vor învăța absolvenții de anul acesta vor avea finanțare corectă pentru a oferi programe de calitate. Universitățile afirmă că sunt în pragul falimentului, iar dacă Ministerul nu va găsi bani pentru a susține creșterile salariale acordate în trecut, multe ar putea să renunțe la a mai oferi studii de calitate;

Faptul că avem un număr tot mai mare de absolvenți fără o diplomă de BAC este o realitate. Ea trebuie tratată cu maximă seriozitate. Fiecare tânăr trebuie să aibă o șansă reală de a reuși în viață. Statul nu trebuie să privească aceste nereușite ca piedici, ci să dezvolte programe prin care să-i ajute pe tineri să-și găsească un loc în viață. Acest Guvern trebuie să înceapă o reformă care nu a fost făcută în ultimii 26 de ani. PNL va susține în Parlament decizii consistente pentru calitate și integritate în educație.

În plus, Ministerul trebuie să accepte faptul că şcolile profesionale și colegiile trebuie să devină atractive și funcționale. Din 2003 și până în prezent numărul elevilor înscriși în învățământul profesional a scăzut de la 270 000 la aproape 60 000. Acest lucru ne arată că finanțarea pentru acestea trebuie să crească din această toamnă: dublarea locurilor de școlarizare, creșterea burselor și angajarea de noi maiștri și personal calificat.

Veşti bune pentru producătorii români: 51% dintre produsele proaspete din supermarketuri vor fi românești!

11 Iulie 2016

PNL oferă românilor un pachet de legi care încurajează producătorii locali să aibă mai multe produse alimentare în supermarketuri, mai ieftine şi mai sigure din punct de vedere sanitar pentru consumatori!

Împreuna cu PNL am reușit sprijinirea producătorilor autohtoni. Astfel, prin pachetul de legi adoptat de Parlament şi promulgat de preşedintele Klaus Iohannis se elimină taxele de raft, se încurajează aprovizionarea comercianţilor pe lanțul scurt – eliminarea intermediarilor şi obligativitatea ca 51% dintre produsele alimentare proaspete să fie româneşti. În plus, ambalajele produselor din carne comercializate pe piaţa internă vor cuprinde obligatoriu, pe etichetă, procentul de carne provenit din România.
Acest pachet vine în sprijinul producătorilor locali şi descurajează practicile neloiale ale partenerilor comerciali ai acestora.

În acest moment, accesul producătorilor autohtoni la piaţa de desfacere este îngreunat de marii producători şi de taxele abuzive din lanţurile comerciale. În condiţiile în care peste 1,6 milioane de români depind de veniturile directe din agricultură, iar procentul contribuţiei la PIB este de doar 4% - suntem obligaţi ca stat să propunem măsuri legislative pentru protecţia producătorilor autohtoni. În plus, consumatorii vor beneficia de produse de calitate, proaspete, cu un traseu scurt şi proveniența clară la un preţ corect.

În acelaşi timp, magazinele nu mai au voie să facă facturi în plus la producător și nu mai au voie să impună un preț minim pe piață, cum s-a întâmplat până în acest moment. Termenul de plată al comerciantului către furnizor, pentru produsele contractate şi livrate, se stabileşte prin negocierea contractului, fără ca termenul de plată să depăşească 30 de zile calendaristice, iar pentru produsele alimentare proaspete - termenul de plată nu poate fi mai mare de 7 zile calendaristice.

Noul ministru al educației trebuie să-și asume 8 priorități pentru asigurarea calității, gratuității și eticii în sistemul de învățământ românesc!

06 Iulie 2016

PNL privește cu încredere numirea domnului Mircea Dumitru în funcția de Ministru al Educație. Cursa noului ministru este contracronometru, dar domnia sa are toate calitățile pentru a fi o foarte bună alegere și pentru a reuși în obiectivele importante pentru educația națională.

Prioritățile de grad zero care trebuie urmărite și asumate de cabinetul Cioloș în Ministerul Educației Naționale sunt:

1. Finalizarea licitațiilor pentru manualele școlare de clasa a IV-a;

2. Finalizarea programelor școlare;

3. Asigurarea manualelor gratuite pentru toți elevii de liceu de clasele a XI-a și a XII-a;

4. Adoptarea unei strategii pentru reducerea abandonului școlar prin asumarea și aplicarea programelor de educație pe tot parcursul zilei și de alimentație sănătoasă precum ”After School” și ”Masă la Școală”;

5. Adoptarea de măsuri pentru creșterea promovabilității la examenele naționale și de integrare pe piața muncii a celor 700.000 de absolvenți de liceu fără diplomă de BAC prin proiecte de cuplare a școlii cu piața muncii și de dezvoltare de parteneriate cu mediul economic;

6. Evaluarea calității în învățământul superior, sancționarea plagiatelor prin întărirea instituțiilor de evaluare a calității;

7. Dezvoltarea unui parteneriat interinstituțional pentru obținerea autorizațiilor sanitare și de funcționare pentru toate instituțiile de învățământ;

8. Susținerea unei alocări bugetare mai mari pentru rectificarea din această vară și realizarea unui plan de creștere graduală a bugetului Educației pentru a ajunge la o finanțare de 6% din PIB.

PNL își exprima convingerea că în câteva luni se poate construi un fundament solid pentru viitorul educației. Sunt încrezătoare în faptul că dl. ministru Mircea Dumitru va reuși să pună în mișcare motorul învățământului românesc fără a face promisiuni nesustenabile, cu o agendă curată, orientată spre eficienta sistemului de educație.