Starea drumurilor
De peste 10 ani de zile fac aproape saptamanal drumul Bucuresti– Sibiu.
Joia trecuta am plecat ca de obicei cu masina spre Sibiu si, cu toata marja pe care mi-am luat-o, am ratat emisiunea de la Antena 1 Sibiu, la care promisesem ca ajung. Cauza: starea foarte proasta a soselei dintre Pitesti si Dealul Negru. Desigur, producatorii emisiunii au scuzat absenta mea si sper ca acelasi lucru l-au facut si telespectatorii sibieni. Sunt cuprinsa de o stare de revolta cand vad ca un drum care acum un an era bun a ajuns sa fie plin de gropi, de parca pe acel tronson s-ar fi facut experimente cu napalm.
Iar lucrurile merg asa de ani de zile: drumurile se strica anual si se repara anual. Si aceleasi firme castiga in permanenta licitatiile pentru intretinere si fac aceleasi lucrari de proasta calitate, care se strica in scurt timp. Si sistemul functioneaza – insa in defavoarea contribuabilului. E revoltator sa vezi un drum ca Sibiu – Brasov (care a stat luni de zile in reparatii, ingreunand traficul) deja impracticabil pe unele portiuni dupa doar doua luni de iarna mai serioasa. Chiar nu suntem in stare sa facem un drum care sa tina macar 3 – 4 ani fara reparatii?! Fiindca tehnic e posibil, dovada tarile Uniunii Europene situate mai la nord decat Romania: au de obicei ierni mai grele, dar au sosele si autostrazi bune, pe care nu le repara an de an. Nu vreau sa ma gandesc ce ar inseamna ca iarna urmatoare sa fie la fel ca aceasta; probabil ca cele 7-8 ore de la Bucuresti la Sibiu vor deveni 10.
In medicina exista conceptul de malpraxis; intr-o forma sau alta, asa ceva ar trebui sa existe si în ceea ce priveşte drumurile publice. Oamenii pe mana carora sunt aceste drumuri ar trebui sa plateasca nu doar cu eventuale penalizari, ci chiar cu dreptul de a se mai ocupa de asa ceva. Exista si cadrul legislativ adecvat: firmele care nu au aviz de calitate pentru lucrarile din trecut nu mai pot participa la licitatii. E important insa ca legea sa se respecte, fiindca altfel banii publici vor continua sa fie risipiti.
Pe de alta parte, cu totii simţim nevoia presanta de a avea drumuri bune si moderne in Romania – drumuri nationale, drumuri expres, autostrazi. Suntem intr-o cursa pentru constructia de autostrazi, iar pentru asta avem la dispozitie nu doar bugetul de stat, ci si banii europeni, care presupun şi mecanisme mai stricte de control. Iar fondurile controlate mai strict ar putea fi lucrul de care are nevoie România.
Mai ales în contextul crizei, banii europeni devin practic singura soluţie pentru constuirea unei infrastructuri cu adevărat europene. De aceea, consider că trebuie focalizata toată atentia pe utilizarea acestor bani, pentru ca altfel, riscam sa ajungem de rasul Europei cu aceste gauri tot mai adanci in asfalt, si de ce nu, in banul public.
19.02.2010 la 11:53 am
Foarte bun puctul de vedere insa din pacate se pare ca nu prea intereseaza pe nimeni acest aspect. Dupa comunism drumurile Romaniei au aratat mereu jalnic. Nu stiu cum vrem sa face turism daca noi la infrastructura e praf. Cum sa vina la noi investitorii cand drumurile sunt asa cum sunt. Oare domnul Berceanu se revolta cand merge pe aceste drumuri si face atatea ore? Oare noi chiar nu putem invata de la altii cum sa facem sa avem drumuri de calitate. Eu cred ca nu vrem, ca nu le pasa de banul public.
23.02.2010 la 9:18 pm
an de an ni se serveste gogoasa cum ca Romania are foarte putini bani si de aceea ritmul de dezvoltare,indiferent de domeniu,fie el drumuri,medicina,ivatamant,agricultura,pensii,salarii,etc este prea lent!NIMIC MAI FALS!numai daca s-ar pune capat evaziunii fiscale,bugetul de stat ar avea un caastig minim de 20%,fata de ceea ce are acum la dispozitie,dar desigur acest lucru nu ar fi posibil,pentru ca multi din evazionistii fiscali sunt si contributori la campaniile electorale,indiferent de ce partid e vorba,asa ca nu e vointa politica si se prefera sa se complaca in situatia actuala decat sa ia taurul de coarne..O alta metoda de a aduce bani la buget,ar fi transformarea fondului de pensii,intr-un fond de pensii privat,pentru inceput contractarea unui credit de 10 miliarde EURO,pentru a face sustenabil acest fond in primi ani de viata,apoi incet ioncet acest fond cu investitii de risc scazut,gen titluri de stat,eurobonduri,etc ar deveni in 7-8 ani profitabil,daca se ia in calcul ca doar anul trecut fondurile mutule,cu risc minim,au avut o crestere de 14-15%,se observa ca aceasta crestere este mai mare si decat a dobanzii percepute anual.La fel s-ar putea realiza si cu sistemul medical,precum si cu alte domenii considerate sensibile!
27.02.2010 la 9:11 am
Draga Doamna,
Avetyi suficienti specialisti, mai ales in drumuri in cadrul partidului si al guvernului. Exista de asemenea un intreg corp de juristi. Contractele pentru drumuri sunt oferite in schimbul anumitor criterii de performanta ale contractorilor. In cazul in care aceste criterii nu sunt indeplinite (printre ele se numara durata de viata a lucrarii finalizate) este foarte usor sa treceti contractorii pe lista neagra si sa nu ii mai primiti la licitatii pe motiv de precedente defectuoase. SI daca nu aveti oamenii cu care sa controlati aceste liste de firme acceptabile in consiliile locale, exista o curte de conturi si o autoritate pentru licitatii publice care pot face acest lucru. Trebuie doar sa le dati mana libera sau sa ii responsabilizati (prin pedepse grele sau bonusuri placute). Oare este nevoie ca un politician la putere cum sunteti dvs., sa apeleze la public (blog) pentru a rezolva o problema pe care o poate rezolva pur si simplu facandu-si treaba pentru care a fost trimis acolo sus???
22.03.2010 la 7:55 pm
Laur Doha
Da, corect. Premierul Emil Boc a si anuntat public severitate sporita in legatura cu acest subiect. Cine nu-si face treaba bine nu mai poate licita pentru noi lucrari. Sa nu uitam ca prin anii 90 era o problema similara, de data asta cu firmele datornice la stat. Si s-a adoptat o solutie in vigoare si azi: ai datorii la buget, nu poti participa la licitatii de lucrari publice.
14.04.2010 la 11:05 am
Cu totii stim si simtim starea proasta a drumurilor.
Si cu totii suntem “prostiti” in fiecare an ca se va face ceva in aceasta privinta.
Sunt curios daca din postura dumneavoastra puteti face ceva in acest sens nu doar doar sa povestiti pe blog.
Sunt sigur ca ati dori sa faceti ceva pentru a indrepta lucrurile insa nu stiu daca aveti “puterea” necesara.
Eu in locul dumneavoastra as incerca.
Succes!
26.04.2010 la 6:12 pm
Tudor
A semnala, asa cum am facut eu, e lucrul minim pe care-l putem face toti. Presiunea publica va determina, in timp, schimbarea in bine a lucrurilor. Sper asta. Si, evident, le-am vorbit si colegilor de partid despre acest lucru, asa ca si de aici sper la imbunatatiri.
03.05.2010 la 3:24 pm
“Presiunea publica” CUM? CU CE? cu televiziuni controlate politic, cu presa “care pune paie pe foc” … un protest adevarat de strada nu mai e nimeni in stare sa faca, probabil cand vom muri de foame o sa iesim in strada dar pana atunci BOGATII vor fi si mai BOGATI iar saracii vor fi “lipiti”