Prioritatile Romaniei azi
18 Decembrie 2009Romania are un presedinte validat, iar incepand de azi si un premier desemnat, in persoana presedintelui PDL, Emil Boc.
Partidul Democrat Liberal isi asuma limpede guvernarea (desigur, in parteneriat cu UDMR, grupul independentilor din Parlament si minoritatile nationale), iar de performanta guvernarii va depinde atat viitorul Romaniei, cat si viitorul PDL.
Exista, cred eu, doua seturi mari de prioritati ale viitorului guvern. Primul set de prioritati sta sub semnul urgentei; al doilea sta insa sub semnul importantei extraordinare pentru viitorul institutiilor publice.
In primul rand cred ca sunt prioritatile legate de punerea pe picioare a economiei. Prognozele economice vorbesc despre faptul ca 2010 va fi un an de crestere economica in Romania (chiar daca aceasta crestere ar putea fi extrem de firava); e nevoie deci de masuri guvernamentale care sa sprijine cat se poate de mult revenirea economiei. Stimularea companiilor printr-o fiscalitate prietenoasa, continuarea eforturilor de stat de a pompa bani in economie (de la capitalizarea unor fonduri publice de garantare pana la simplificarea sau suplimentarea cofinantarii proiectelor cu bani europeni), colectarea mai buna a veniturilor la bugetul de stat sunt lucruri care trebuie facute. Sigur, unele masuri vor fi dureroase, impopulare. Nicaieri si niciodata nu e simplu sa fie facute sacrificii. Dar acestea sunt probabil inevitabile. Pana la urma insa, daca guvernul va fi ferm si va merge inainte facand ceea ce trebuie, rezultatele se vor vedea.
In al doilea rand, sunt prioritatile legate de reformarea statului, enuntate de PDL in campanie. Aici lucrurile sunt mai complicate. Daca primul set de prioritati poate intruni un consens (cel putin printre specialistii in economie), reforma statului nu e atat de usor de realizat. Pentru chestiunile legate de iesirea din criza, guvernul este principalul instrument. Daca el e hotarat si creativ, lucrurile pot avansa rapid. In ceea ce priveste reforma statului, Parlamentul are insa un rol esential. Aparatul bugetar a fost pus pe calea restructurarii prin legislatia promovata in septembrie, dar schimbarea Constitutiei e un lucru mult mai complicat. Iar fara schimbarea Constitutiei nu exista reforma reala a statului. Ma gandesc, de exemplu, la introducerea Parlamentului unicameral si la reducerea numarului de parlamentari. Vom reusi sa facem acest lucru, stiind ca PSD si PNL s-au opus ideii in ciuda sprijinului popular relevat de sondaje si ulterior confirmat la urne? Se va reusi oare descentralizarea reala, nu doar in educatie, asa cum afirma noua lege a educatiei, ci si in sanatate, agricultura, ordine publica, cultura? (Iar aici as mai face o adaugire: cautand consensul asupra marilor teme ale reformei statului, va trebui totusi ca PDL sa-si puna amprenta ideologica asupra politicilor publice guvernamentale. Ma gandesc, de exemplu, la managementul institutiilor de cultura in scopul valorificarii identitatii nationale sau la parteneriatul Stat-Biserica in domeniul asistentei sociale).
2010 e un an cheie pentru ambele seturi de prioritati. Nu stiu daca vom reusi (noi, clasa politica) in tot ceea ce ar trebui, dar sper ca PDL se va lupta cu 100% din energie ca sa reusim. Un eventual esec nu va putea fi scuzat - nici macar in conditiile opozitiei pe care o putem banui.



